Care sunt cele 4 stiluri de atasament?

Cu sau fara ajutorul unui mare consilier matrimonial, nu lipsesc modalitatile de a lucra la imbunatatirea intelegerii tale a rolului pe care il joaca propriile experiente in suisurile si coborasurile relatiilor tale. Una dintre cele mai discutate metode in zilele noastre este teoria atasamentului. Desi studiul legaturii emotionale are radacini in dezvoltarea copilariei, este adesea folosit pentru a-i ajuta pe adulti – in special pe cei care au relatii romantice – sa inteleaga de ce se comporta asa cum o fac cu partenerii lor. 

„Stilurile de atasament ne sunt stabilite devreme inainte de a ne constientiza cu adevarat ca s-ar putea intampla ceva, iar apoi luam aceste asteptari cu noi de-a lungul vietii”, spune Lindsey Hoskins, Ph.D. si terapeut de cuplu si familie licentiat. . „Vedem multe asemanari intre modul in care functioneaza relatiile parinte-copil si modul in care functioneaza relatiile intime.”

Incepand cu psihanalistul britanic John Bowlby, la mijlocul anilor 1900, au fost efectuate decenii de cercetare pentru a intelege in continuare teoria atasamentului. Cititi mai departe pentru a afla mai multe despre concept, inclusiv cele patru stiluri de atasament, modul in care aceste stiluri de atasament influenteaza relatiile si ce puteti face pentru a va schimba stilul de atasament. 

Ce este teoria atasamentului? 

Cercetarea lui Bowlby a inceput cu o cautare aparent simpla: a vrut sa inteleaga de ce bebelusii devin suparati atunci cand sunt separati de ingrijitorii lor. „Bowlby a observat ca, la diferite specii de mamifere, atunci cand un parinte paraseste imediat apropierea unui copil si copilul nu-l poate vedea sau auzi pe parinte sau nu stie ca se afla in apropiere, copilul tinde sa experimenteze un fel de suferinta”, explica. Hoskins. Deoarece aceste comportamente nu au fost limitate doar la bebelusii umani, Bowlby a concluzionat ca reactia trebuie sa serveasca un fel de scop evolutiv si, prin urmare, sa fie innascuta existentei umane, mai degraba decat un comportament complet invatat. 

Bowlby a teoretizat ca exista o figura de atasament primara - uneori mai mult de una, in cazul sugarilor umani - si acea figura ofera toate lucrurile unui copil care este incapabil sa supravietuiasca singur, are nevoie pentru a supravietui si a se simti in siguranta (protectie, sprijin, ingrijire, hranire etc.). „Din punct de vedere evolutiv, sugarii care reusesc sa mentina o relatie stransa cu figura lor principala de atasament au mai multe sanse de a supravietui, iar sugarii care nu sunt capabili sa faca acest lucru sunt mai putin probabil sa supravietuiasca”, adauga Hoskins. Ergo: Legaturile de atasament sunt o necesitate darwiniana. 

Pe masura ce anii au progresat, psihologii Mary Ainsworth si Harry Harlow au extins aceasta cercetare, cercetand modalitatile in care stilurile si practicile de ingrijire au impact asupra dezvoltarii atasamentului. „Daca suntem socializati in copilarie pentru a crede ca parintii nostri sunt de incredere, suntem in siguranta si nevoile noastre vor fi satisfacute daca le exprimam, atunci vom crede asta ca adulti”, explica Hoskins. „Dar daca suntem socializati in copilarie pentru a crede ca parintii nu sunt de incredere sau ne vor face de rusine pentru ca ne exprimam sentimentele, atunci vom lua acele asteptari cu noi in relatiile noastre adulte.” 

Aceasta cercetare a culminat in cele din urma cu articularea a patru stiluri de atasament, care sunt rezultatul direct si adesea explicate prin relatiile timpurii cu ingrijitorul copilului.

Te-ar putea interesa si: 10 cele mai bune locuri pentru a gasi sfaturi pentru intalniri, sex si relatii

Care sunt cele patru stiluri de atasament? 

Stil de atasament sigur 

„Sigur este stilul de atasament sanatos”, spune Hoskins. „Ceilalti sunt nesanatosi in moduri diferite.” In scenariile sigure, un copil isi percepe parintele sau ingrijitorul ca fiind atent, receptiv, iubitor si de incredere. „Copilul poate primi asigurare si validare de la parinte fara mesaje conflictuale, iar acest lucru il face pe copil sa se simta in siguranta, mangaiat si apreciat”, adauga Hoskins. Parintii care demonstreaza acest comportament s-au dezvoltat cel mai probabil in scenarii sigure.

Stilul de atasament evitant 

Numit uneori dispretuitor-evitant sau anxios-evitant, acest stil de atasament rezulta dintr-o relatie parinte-copil in care copilul a fost adesea lasat sa se descurce singur. „Se asteapta ca acestia sa fie mai independenti decat este adecvat pentru varsta lor si uneori sunt mustrati pentru comportamentele pe care parintele le percepe ca fiind nevoiasi sau dependenti”, spune Hoskins. In aceste scenarii, parintii sunt adesea neglijenti, dezinteresati sau ocupati sa se concentreze asupra altor lucruri. Stilurile parentale care acorda prioritate parametrilor de performanta (notele, succesul la atletism, frumusetea fizica etc.) fata de modul in care se simte un copil pot duce, de asemenea, la un stil de atasament evitant.

Stilul de atasament anxios 

Stilul de atasament anxios rezulta din relatiile parinte-copil in care raspunsurile parintelui sunt inconsecvente. Uneori nevoile sunt satisfacute, iar alteori sunt ignorate, fara o logica reala perceptibila a motivului. „Acest lucru creeaza o incapacitate de a prezice ce se va intampla atunci cand exista o nevoie”, spune Hoskins. „Din moment ce copiii se dezvolta prin stabilitate si predictibilitate, aceste raspunsuri inconsistente sunt foarte confuze si destabilizatoare.”

Stil de atasament dezorganizat 

Denumit uneori frica-evitant, acest stil de atasament mai rar si mai recent articulat apare atunci cand experiente negative foarte intense (trauma, abuz, neglijare) apar in copilarie. „Copiii pot experimenta frica de parinti, ceea ce este confuz, deoarece este contrar instinctului ca un parinte ar trebui sa fie o prezenta sigura si de incredere”, spune Hoskins. Dualitatea fricii si confortului in ingrijitor poate duce la comportamente foarte haotice sau dezorganizate.

 Cum influenteaza stilurile de atasament relatiile? 

Mai jos, Hoskins defalca caracteristicile persoanelor cu fiecare dintre cele patru stiluri de atasament si identifica modul in care aceste caracteristici pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra unei relatii.

Stil de atasament sigur 

• Bun la identificarea, articularea si reglarea emotiilor
• Comunicarea regulata a dragostei si angajamentului 
• Prioritizeaza ca partenerul lor sa se simta apreciat
• Capabil sa solicite sprijin si sa caute sprijin din resursele adecvate
• Un nivel sanatos de stima de sine 
• Nu adesea gelos 
• Nivele ridicate de incredere 
• Tind sa caute parteneri care prezinta si stilul de atasament sigur

Stilul de atasament evitant 

• Evita in mod constant intimitatea (atat fizica, cat si emotionala)
• Concentrat pe independenta
• Incomod in exprimarea sentimentelor
• Dispretuirea celorlalti si a sentimentelor sau nevoilor lor
• Dificultate de a avea incredere in ceilalti 
• Nevoie mare de timp singur, s-ar putea descrie ca fiind introvertiti 
• Provocari de angajament 
• Adesea creeaza si mentine multa distanta in relatii 
• Nu formeaza relatii de durata si ar putea fi un „monogam in serie”
• Se poate angaja in stonewalling sau dispret atunci cand relatia incepe sa fie prea serioasa 

Stilul de atasament anxios 

• Adesea lipicioasa
• Foarte sensibil la critici, fie ele reale sau percepute 
• Adesea ii este greu sa fie singur 
• Stima de sine scazuta 
• Necesita feedback constant, validare si reasigurare 
• Frica de respingere si abandon 
• Se simte nedemn de iubire sau de o relatie sanatoasa 
• Nevoie mare de aprobarea celorlalti 
• Probleme cu gelozia si neincrederea 
• De obicei, dezvolta o relatie de codependenta
• Adesea cauta stilul de atasament evitant si invers

Stil de atasament dezorganizat 

• Mix de stiluri de atasament evitant si anxios
• Frica intensa de respingere 
• Incapacitatea de a regla emotiile
• Va prezenta adesea un comportament contradictoriu sau va trimite mesaje mixte in relatii
• Niveluri ridicate de anxietate
• Dificultate de a avea incredere in ceilalti 
• Poate suferi de tulburari de dispozitie, tulburari de personalitate sau alte provocari de sanatate mintala
• Poate prezenta abuz de substante sau probleme de autovatamare

Cum sa-ti gasesti stilul de atasament 

Potrivit lui Hoskins, explorarea stilurilor de atasament in limitele unei relatii este „sanatoasa si productiva de facut impreuna, atata timp cat ambii oameni vor sa o faca”, dar aproape toti indivizii vor beneficia de lucrul pe ei insisi. „Gandirea la experientele timpurii de viata cu parintii tai si la ceea ce ar putea avea in comun cu experientele pe care le traiesti in relatiile romantice cu adulti poate fi cu adevarat edificator”, adauga ea. „Este o oportunitate buna de a invata despre tine.” 

Te-ar putea interesa si: Cum sa-ti recunosti stilul de atasament la prima intalnire?

Pentru a va gasi stilul de atasament, Hoskins incurajeaza sa acordati o atentie deosebita experientei voastre emotionale in cadrul relatiilor. Ce iti place? Despre ce iti faci griji? Care sunt problemele consecvente, criticile sau comportamentele distructive? A-ti pune intrebari ca acestea si a citi cu atentie descrierile de mai sus, te va ajuta sa intelegi modul in care formati conexiuni.

Iti poti schimba stilul de atasament 

„Unul dintre motivele pentru care am petrecut atat de mult timp cercetand acest lucru este ca este schimbator si ca exista modalitati de a imbunatati experienta relatiilor cuiva”, spune Hoskins. Persoanele cu stiluri de atasament evitant sau anxios pot deveni mai sigure ca rezultat al unei relatii cu cineva cu un stil de atasament sigur, dar si invers este adevarat – stilurile de atasament se pot schimba si in rau daca experientele tale nu sunt in concordanta cu asteptarile tale. 

„Exista, de asemenea, o multime de lucruri la care poti lucra la nivel individual pentru a crea atasamente sigure”, adauga Hoskins. Procesarea traumei, construirea stimei de sine, exersarea asertivitatii si a autoacceptarii, identificarea declansatorilor, invatarea de a se autocalma si cresterea abilitatilor de rezolvare a conflictelor sunt toate modalitati de a atinge un nivel mai inalt de securitate a relatiilor.

---